Cu trupul tău mă chemi mereu la tine,
Să te privesc, în braţe să te strâng,
Iar inima iubită acuma să o frâng,
Jurând că nu mai plec de lângă tine.
Trupul tău mă învăluia discret,
Iar buzele pe tine îşi fac un drum,
Iar buzele pe tine îşi fac un drum,
Să uit că viaţa mea e foc sau fum,
Şi dorul mi se va domoli încet.
În zori când pasiunea îşi ia zborul,
Iar locul e gol, totul a trecut,
Nu uit amorul ce s-a petrecut,
Nici cum in mine ai aprins fiorul.
Oare? Iubirea să ne fie gară?
O inimă ce bate prima oară?
Un drum anost, uitat aşa-ntr-o doară?
Sau ce-mi doresc eu seară de seară …
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu