Persoane interesate

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Cuibul fericirii noastre




Mai simt pe buze sărutul tău,
ce mi l-ai dăruit, aşa cum numai tu o faci,
ca pe un trandafir ce-mi înflorea pe buze.
Pe tine, cea mai frumoasă-ntre zeiţe
senzuală cu ochii strălucitori,
lacomă, flămândă, însetată de al meu foc
foc veşnic, foc devorator,
am să te sărut întâi pe ochişori,
guriţa o lăsăm să mai aştepte,
ca să-ţi sărut pieptul bogat,
umerii, şoldurile şi tot cea mai rămas
să mă îmbăt de tine azi
şi în potirul tău să fiu turnat încet…
ca apoi să mă bei şi când spun că te iubesc,
să-ţi sune aşa de bine, încât tu mă vei opri la tine toată viaţa,
iar noi să ne iubim şi tu să mă iubeşti,
pentru ca trupurile noastre să fie cuibul
de unde fericirea nu-şi va mai lua zborul…


4 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. ..)tu mă vei opri la tine toată viaţa,(...)pentru ca trupurile noastre să fie cuibul
    de unde fericirea nu-şi va mai lua zborul…
    NUMAI AL MEU, NUMAI A TA
    -Nu mai e vreme s-aşteptăm,
    Vino iubirea s-o-mplinim
    Şi prin sărutul ce mi-l dai
    De azi nedespărţiţi să fim.
    -Cu sărutu-n nopţi târzii
    Să facem timpu-n loc să stea
    Şi să uităm durerile de ieri
    Să rămâi numai a mea.
    Te iubesc în fapt de seară,
    Te doresc noapte şi zi,
    Eşti ca raza de lumină
    A mea dragoste vei fi.
    Nu mai plec, am să rămân
    Spune că te vrei mireasă,
    Iar eu mire să îţi fiu,
    Frumoasa inimii aleasă.


    RăspundețiȘtergere
  3. ...cuibul de unde fericirea nu-şi va mai lua zborul…
    Frumoasa mea, tu eşti un colţ de rai,
    Nu ştiu ce să îţi spun, nu am cuvinte,
    Îţi simt şi-acum prin gând fiorul,
    Ai fost în mine-n inimă şi-n minte.
    O cât de dor, ce dor mi-a fost de tine,
    Că ne iubim o ştie toată lumea,
    O ştiu şi eu, o ştii şi tu femeie
    Dă-mi mâna ta să împlinim iubirea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunat, Anton Klein! Un blog cu poezie, poezia cea care cântă iubirea, forma de comunicare si de intimitate, acest sentiment nobil de care fiecare om ar trebui sa aibă parte.
    Si cine altul decât poetul, iar aici, voi poeţii puteţi cânta iubirea, cea mai frumoasă muzică din partitura vieţii, fără de care, omul ar fi un etern afon în corul imens al omenirii.
    Scrieţi şi iubiţi, să fiţi iubiţi!

    RăspundețiȘtergere