Motto:
Aseară am ajuns târziu şi frânt acasă
Obosit, ca după o lungă zi de coasă…
Nici n-am cinat, m-am dezbrăcat
Şi ca plumbul in pat m-am aruncat.
După un timp ochii larg mi i-am deschis,
Trupul de mii de fiori mi-era cuprins,
Iar camera invadată de un cald parfum,
Parfum cald, fierbinte, îmbătător,
Parfumul trupului tău fremătător…
Tu mi-ai şoptit, gata somnul meu
Şi m-am simţit uşor, iar somnul greu
A dispărut în cele patru zări,
Sau ştiu eu, prin alte depărtări…
Tu m-ai cuprins, cu un sărut, ne-am contopit
Ne-am împletit, trupul de mine l-ai lipit
Pielea ta moale, caldă, mătăsoasă,
Ochii strălucitori, erai tare frumoasă,
Tandră, senzuală, feminină, voluptuoasă
Şi-n iubire pasionată, pătimaşă.
Noaptea-ntreagă ne-am iubit,
Pătimaşi în pat ne-am tot rostogolit.
Mi-ai fost şi plapumă şi aşternut,
Strâns îmbrăţişaţi, un lung sărut,
Neobosiţi, mereu flămânzi ca la-nceput…
Deodată un ţipăt strident am auzit,
Era cocoşul din vecini, ce m-a trezit!
tu crezi in vise, crezi in ele si visele tale se vor materializa ..pentru ca doar cel ce crede ...va avea revelatia de a cistiga... iubirea ta te urmareste ...e atit de profunda atit de speciala ca o simti mereu p
RăspundețiȘtergererezenta in viata ta!!! esti un sentimental..romantic ...cu vise marete
... FELICITARI!!!! DOMNULE KLEIN A.
(...) Ne-am împletit, trupul de mine l-ai lipit,
RăspundețiȘtergere(...)
Noaptea-ntreagă ne-am iubit,
(...)
Strâns îmbrăţişaţi, un lung sărut,
Neobosiţi, mereu flămânzi ca la-nceput…
DA IUBIRE... MEREU CA LA INCEPUT... IUBIRE...
ciudate ne mai sunt visele...cateodata par atat de reale incat nu mai stii ce e vis si ce nu e...
RăspundețiȘtergereCât de rar te poţi privi in oglinda sufletului unui Poet şi să-ţi revezi propriul suflet, cu trăirile lui, de fapt, ale tale, cu bucuriile şi suferinţele lui, de fapt ale tale. De fapt, ale tuturor.
RăspundețiȘtergereChiar daca ar fi insemnat despartire, singuratate, tristete, iubirea isi merita fiecare banut din pretul ei.
RăspundețiȘtergere“Paulo Coelho, citat despre dragoste”
Te iubesc...Iubire... Sentimentul e vesnic nou, iar cuvantul a fost intrebuintat mereu, de unde neputinta de a reda o emotie prin cuvinte.
RăspundețiȘtergere