Iubirea e freamătul ce te aprinde
Şi vine acum la tine de departe,
E răsfoirea filelor din carte,
Ce-n vraja unui vers simţi că te cuprinde.
Ea vine încet, e literă, e sunet,
E foşnetul ierbii sub aripă de vânt,
Ce simţi cum încolţeşte-ncet din bob în gând,
Precum şi râsul, ce-ncepe cu un zâmbet.
Palida lumină, a lunii de argint,
La miez de noapte o simţi, în pat cum suie
De la început zănatică, mai şuie,
Trezind apoi în tine, tot ce ai mai sfânt…
IUBIREA?
RăspundețiȘtergereE rodul pământului
care musteşte în fiecare dintre noi!
Calitatea lui
depinde de sufletul fiecăruia!
Minunata "Incercare de a defini iubirea"... A iubi este un drept la fel de mare cu a gandi, iar ceea ce gandesti impresioneaza.
RăspundețiȘtergereIubirea nu are definitie.Iubirea doar exista.Este suprema lege a Universului,care guverneaza tot.In versuri se incearca doar definitia ei....Felicitari!
RăspundețiȘtergere