Ia-mă-n braţe, azi să mă iubeşti,
Strânge-mă şi hai de mă răsfaţă
Toată noaptea, până dimineaţă,
Şoptind că doar pe mine mă doreşti.
Mereu mi-e foame doar de tine
Şi nopţile-mi sunt triste aşteptări.
Cu ochii îndreptaţi spre patru zări,
Iar inima o simt că arde-n mine.
Hai! Iubeşte-mă, curge-mi iar prin trup
Să simţi a mele arzătoare buze,
Că rătăcesc prin a tale bluze
Ce pătimaş, acum, încet le rup.
Răsuflarea ta e fierbinte vânt
Ce adie în răcoarea nopţii,
Azi când toamna îşi arată colţii,
Şi inima mi-o simt în piept bătând.
Gândule ce astăzi nu-mi dai pace,
Amintindu-mi noaptea de iubire,
Ca să nu uit marea fericire,
Ce ştie, ca trupul să-mi împace.
Parfumul tău proaspăt de iubire,
În aşternutul alb imaculat,
Împreună cu un dulce sărutat
Ne-au împins spre-o dulce dăruire
Ce ne va ţine aprinşi îmbrăţişaţi
Fierbinţi şi contopiţi noi amândoi.
Noaptea toată fost-am unul şi nu doi
Şi numai la iubire condamnaţi.
Hai iubito! Tu fi a mea mireasă!
Eu să fiu al tău amant, soţ şi iubit,
Să ne iubim total şi infinit,
Tu înflorind mai graţioasă.
Alături să trăim viaţa în iubire,
Tristeţile să zboare ca un fum,
De mână să păşim pe noul drum,
Noi doi condamnaţi la fericire.
Un poem de iubire deosebit A.K.!
RăspundețiȘtergerehttp://www.trilulilu.ro/muzica-ambientala/ramanem-amandoi-versuri-rodica-elena-lupu-interpre
RĂMÂNEM AMÂNDOI
Azi în privirea ta mă pierd
Şi simt că-mi este bine
Dar mă întreb oare visez
Sau sunt aici cu tine?
În orice zi la orice pas
Vom fi pe ţărm de vis
Ne vom iubi cât vom trăi
Făcând din viaţă paradis.
De-acum nu ne mai despărţim
Şi totul ne uneşte
Noi vom rămâne amândoi
La fel ca-ntr-o poveste
Nimeni, dar nimeni nu va şti
În noapte al meu gând,
Eu voi fi ţărmu-n care baţi
Şi-l vei cuprinde tremurând.
Şi tot aşa rămânem amândoi
Îmbrăţişaţi cu dragoste de viaţă
Cu tine mă trezesc la primii zori
Şi cânt iubirea, speranţă.
Eu sunt romanticul pe care tu
L-ai aşteptat rămâne doar cu tine,
Cu luna îţi trimit un colţ de cer
Raze de soare să te aline.
Din volumul INTRE ANOTIMPURI, de Rodica Elena LUPU
Frumos , frumos, sensibil, filmul este deosebit, printre cele mai reusite postari ale tale, bravo! Nu pot sa nu atasez alte cateva versuri minunate , ce au prins contur sub acelasi condei de "JUSTITIAR" ....ce vin sa completeze inspirat, acest tablou frumos de arta versuita!
RăspundețiȘtergere"Tu ai plecat, dar eşti aici cu mine,
Să-ndeplinim destinului cuvânt…
În rostul scris al legilor divine
Nu poţi desprinde cerul de pământ.
Ne-a fost sortită o singură lumină,
Un singur cer, un soare şi-un pământ,
Un singur Eden ne va fi grădină
Şi viaţă doar un singur legământ.
Am fost legaţi de-o singură chemare,
Un singur rost şi-un singur adevăr.
Cum poate trece timpul în uitare,
Când am crescut aceleaşi flori de măr ?
Acelaşi gând l-am prefăcut în şoapte,
Acelaşi dor iubirea ne-a cuprins,
Am străbătut aceeaşi zi şi noapte
Şi-aceleaşi timpuri tâmplele ne-au nins.
Acelaşi vis l-am rătăcit prin stele,
Cu-acelaşi pas am străbătut nevoi,
În zilele cu nor şi clipe grele
Am plâns aceeaşi lacrimă amândoi."
RăspundețiȘtergereAm strâns la piept odată, a vântului suflare
şi am plătit din plin, această grea-ncercare.
Nici blând sărutul meu, n-a fost mai fericit
cătându-te pe tine-n lume, timid, s-a rătăcit!
Magnolia-i superbă, da-i fără de parfum,
cum eşti şi tu străine, tot călător pe drum!
N-ai pace şi nici casă, unde să poţi opri,
ai doar paharul plin, goleşte-l de-ai dori!
Nu te uita când zorii plâng, picuri de rouă
şi-n păr îmi pun icoane, când e luna nouă!
Ferice fii şi drumul tău, cu pas uşor străbate
şi cine ştie, găsi-vei şi drumurile-adevărate!
Culeg acum parfumul şi zâmbetul din floare,
din asfinţitul serii pe-obraz, îmi pun culoare,
mă scald în bucuria şi fericirea de copil
şi-ţi dăruiesc de vrei şi tie, al ciocârliei tril!
A mea e poezia şi cerul împânzit de stele,
a mea este visarea, şi crângul plin de iele,
timida viorea, bătrânul tei din parcul obosit
şi soarele-auriu, ce pleacă doar la asfinţit!
Cuibar de vise eu mi-am ascuns pe-o stâncă,
să-l am mereu aproape, de liniştea-i adâncă!
Nu vreau plăceri deşarte şi nici mărgăritare,
vreau doar iubirea pură şi-o blândă alinare!
Eu nu scriu poezii, dar am gasit o poezie care imi place si este in ton cu poezia dvs. domnule Klein:
RăspundețiȘtergereNUMAI A MEA
Nu mai e vreme să aştepţi,
Vino iubirea s-o-mplinim
Şi prin sărutul ce mi-l dai
De azi nedespărţiţi să fim.
Cu sărutu-n nopţi târzii
Să fac timpun-loc să stea
Şi să uiţi trăiri de ieri
Să rămâi numai a mea.
Te iubesc în fapt de seară,
Te doresc noapte şi zi,
Eşti ca raza de lumină
A mea dragoste vei fi.
Roagă-mă ca să rămân
Spune că te vrei mireasă,
Iar eu mire să îţi fiu,
Frumoasa inimii aleasă.
Dragostea ramâne A.K. (...)
RăspundețiȘtergereFrumoasa mea, tu eşti un colţ de rai,
Nu ştiu ce să îţi spun, nu am cuvinte,
Îţi simt şi-acum prin gând fiorul,
Te port mereu în inimă şi-n minte.
O cât de dor, ce dor mi-a fost de tine,
Că ne iubim o ştie toată lumea,
O ştiu şi eu, o ştii şi tu femeie
Dă-mi mâna ta să împlinim iubirea.
"Iubeste-ma...Noi doi condamnaţi la fericire." - frumos spui Anton - fericirea nu e o destinatie, e un mod de a trai.
RăspundețiȘtergereDe nu iubești, tu pierzi, nu eu,
RăspundețiȘtergereMă știu vecinii, Dumnezeu,
Mă știe plopul desfrunzit,
Tu n-ai venit.
Așa e viața, nu e drept
s-aștepți zadarnic, eu aștept,
cu metafizica stau rău,
dar nu mă dau bătut, don”t go.
De râsul lumii nu mă tem,
Să râdă lumea, eu te chem
În zece limbi, pe zece voci,
O joacă-i viața, deci te joci.
Și-astfel noi trecem în neant
Cu un poem, cu un pliant.