Cânta zeiţă! Focul m-a cuprins…
Şi daca ieri nu mai credeam în vise,
Doar întâlnindu-te, s-au reaprins
Şi pasiuni şi sentimente stinse.
Cântă zeiţă! Inima mea bate!
S-a dus durerea vechilor iubiri.
Îmi eşti aici, doar tu, până la moarte!
Ce-a fost, a fost, rămân doar amintiri.
Cântă zeiţă! Dragostea mea cântă!
Am scris-o azi pe ape si pe frunze .
Ca un altar, aşa îmi eşti de sfântă,
Mă-nchin uşor, cât un sărut pe buze…
Cântă zeiţă! Dragostea mea cântă!
superb, ma bucur ca existi....pupici
RăspundețiȘtergereIn viata trebuie sa citesti printre randuri si in oameni. Sa citesti printre vorbele lor si chiar dincolo de ele. Uneori un oftat povesteste mai mult decat un roman-fluviu, o privire mai mult decat o biblioteca.
RăspundețiȘtergere