Ia-mă-n braţe, azi să mă iubeşti,
Strânge-mă şi hai de mă răsfaţă
Toată noaptea, până dimineaţă,
Şoptind că doar pe mine mă doreşti.
Mereu mi-e foame doar de tine
Şi nopţile-mi sunt triste aşteptări,
Cu ochii îndreptaţi spre patru zări,
Iar inima o simt că arde-n mine.
Hai! Iubeşte-mă, curge-mi iar prin trup
Să simţi a mele arzătoare buze,
Că rătăcesc prin a tale bluze
Ce pătimaş, acum, încet le rup.
Răsuflarea ta e fierbinte vânt
Ce adie în răcoarea nopţii,
Azi când toamna îşi arată colţii,
Şi inima mi-o simt în piept bătând.
Gândule ce astăzi nu-mi dai pace,
Amintindu-mi noaptea de iubire,
Ca să nu uit marea fericire,
Ce ştie ca trupul să-mi împace.
Parfumul tău proaspăt de iubire,
În aşternutul alb imaculat,
Împreună cu un dulce sărutat
Ne-au împins spre-o dulce dăruire
Ce ne va ţine aprinşi îmbrăţişaţi
Fierbinţi şi contopiţi noi amândoi.
Noaptea toată fost-am unul şi nu doi
Şi numai la iubire condamnaţi.
Hai iubito! Tu fi a mea mireasă!
Eu să fiu al tău amant, soţ şi iubit,
Să ne iubim total şi infinit,
Tu înflorind mai graţioasă.
Alături să trăim viaţa în iubire,
Tristeţile să zboare ca un fum,
De mână să păşim pe noul drum,
Noi! Doi condamnaţi la fericire.