Persoane interesate

marți, 27 noiembrie 2012

Gânduri şi gânduri,



Cu trupul tău mă chemi mereu la tine,
Să te privesc, în braţe să te strâng,
Iar inima iubită acuma să o frâng,
Jurând că nu mai plec de lângă tine.

Trupul tău mă învăluia discret,
Iar buzele pe tine îşi fac un drum,
Să uit că viaţa mea e foc sau fum,
Şi dorul mi se va domoli  încet.

În zori când pasiunea îşi ia zborul,
Iar locul e gol, totul a trecut,
Nu uit amorul ce s-a  petrecut,
Nici cum in mine ai aprins fiorul.

Oare? Iubirea să ne fie gară?
O inimă ce bate prima oară?
Un drum anost, uitat aşa-ntr-o doară?
Sau ce-mi doresc eu seară de seară

Întâia noapte de iubire



Şi voi simţi cum va-ncerca să zboare,
Trupul tău frumos ca şi o floare
Parfumată, dulce, purtând o cunună.
 
Albul pielii ţi-l voi adora în noapte
Şi buzele-mi aprinse ţi-l sărută,
Tu arată-mi calea cea mai scurtă,
Ca trupurile noastre să se-nfrupte.

Mâinile prin văi, vor să coboare
Necontenit. Odihnă doar pe şolduri
Când ars de patimi, voi găsi răcoare.

Şi iscodind a tale adăposturi,
Voi reuşi încet să intru în cetate,
Rupând porţile tale ferecate.


luni, 26 noiembrie 2012

Dor şi dorinţă




Te doresc în orele târzii…
Zile şi nopţi doar tu să-mi fi
Şi plapumă şi aşternut,
Să nu lăsăm nici un minut,
Fără ca gura să-ţi sărut.
Flămând tot trupul să-l frământ
Şi apoi voi face legământ.
Privesc în ochii tăi strălucitori
Mari, adânci, fermecători,
Buze umede, fremătătoare
Cu misterioasa lor chemare.
Trupul tău alb cu văi şi munţi,
Dorinţa ce ne cheamă, s-o asculţi,
Să-l mângâi, să-l sărut la infinit
Să nu renunţ o clipă la iubit,
La mângâiat
Şi răsfăţat.
Trupul tău fie coaptă pâine
Mereu şi ieri şi azi şi mâine
Cu aromă şi cu gust îmbătător
Curat ca apa de izvor.
O să te sorb dulce nectar,
Să nu treacă nopţile-n zadar.
Să sorb cu a mea aprinsă gură
A iubirii dulce picătură
Şi copleşit de fericire,
Împlinire,
Pe veci să-ţi dăruiesc a mea iubire…

duminică, 25 noiembrie 2012

Baladă de cafenea (electorală)



„Divide et impera(t)”
Zice marele-mpărat,
Punându-se pe operat.
Întâi pe DA l-a divizat,
Iar de-aici a rezultat,
Un alt Da disciplinat,
Docil stă la-ncălecat
Şi uşor de manevrat
La trapu-i uşor săltat
Sau galopul avântat.
Aşa că marele-mpărat
În prezent divinizat,
Cu glasu-i avântat
Ordonă răspicat,
Celui încă ne-nchinat.
De nu mi te supui pe dat!
Ajungi ca DA înaripat
Şi tot ca el vei fi zburat.

Notă:
Am scris această satiră în urmă cu câţiva ani, cu prilejul unor alte evenimente electorale, dar actualitatea politică din România a rămânând aceeaşi, m-a determinat la repostarea ei pe acest blog.

Dor nemărginit



Înfioară-mă cu atingerea ta
şoptindu-mi despre clipele
în care mă doreai…
Frumuseţea vieţii mele tu să fi,
alungându-mi vise neîmplinite…
Povesteşte-mi despre iubirea
care s-a născut în tine,
şopteşte-mi de tot ce acuma-s eu
şi iubeşte-mă cum n-ai iubit vreodată!
Femeia mea vei fi atunci când înfiorată,
cu un sărut îmi vei spune,
cât ţi-a fost de dor,
că ţi-a fost un dor nemărginit de mine…

vineri, 23 noiembrie 2012

Hai vino!


Dorinţa ucide
şi gânduri
şi speranţe
şi vise...
Hai vino!
Cu braţele tale de foc
să mă strângi
în aşteptarea sărutul sălbatic
de sub mângâierea nopţii.
Hai vino!
Că mi-e tare dor
de şoaptele tale fierbinţi,
de gustul sărutului lacom,
de buzele strălucitoare
ce caută împlinirea.
Mi-e dor acum de trupul tău
şarpe nesfârşit de dorinţe,
foc nestins,
lumină întinsă spre tine
în încleştări clocotitoare.
Mi-e dor,
de sărutarea ta mi-e dor!

Singur aştept zorii
şi amintirea iubirii de ieri.
Răsăritul de azi e cântec răpus
pe altarul iubirii,
ce înalţă strigăte
de patimă şi dor…

Jocuri de cuvinte, dar nu chiar…




Pentru că de-acuma sunt convins, că te iubesc
Şi  pentru noaptea pătimaşă îţi zâmbesc   
Şi pentru mângâieri şi pentru şoapte
Şi pentru privirile din zori,
Şi pentru sărutul, când din pat cobori.
Şi pentru dulceaţa buzelor tale
Care mă-nvăluie necontenit
Şi pentru tot ce faci sau tot ce spui,
Acuma îţi zâmbesc şi mulţumesc,
Iar la sfârşit,
Nu vreau prea mult,
Un sărut, sau două… dar pe tine iarăşi negreşit…

Credeam că iubirea înseamnă o condamnare, o condamnare la suferinţa, la nesiguranţă, la nisipuri mişcătoare.
Dar datorita ţie am descoperit că a te îndrăgosti e la fel ca şi cum te-ai trezi, pentru a trăi din nou.
De când te-am cunoscut pe tine, sunt fericit…
Eram însetat, tu mi-ai dat apa.
Eram înfometat, tu mi-ai dat hrana.
Eram la pământ, tu mi-ai dat aripi.
Tu mi-ai dat şi mi-ai oferit tot ce ai avut mai bun, mai curat, mai pur, iar eu am luat totul, am luat totul cu lăcomie, am luat totul cu ambele mâini.
Ştiu că la rândul meu îţi voi oferi şi eu la fel la fel de mult, dar îţi voi oferi cu toată iubirea, cu toată dăruirea mea…

miercuri, 21 noiembrie 2012

A iubirii dulci fiori…



Când te sărut, seara, pe pleoape,
Parfumul pielii tale înfloreşte,
Iar trupul tău pe loc întinereşte
Şi ochii-ţi strălucesc in mii de ape. 

Chiar de taci şi nu rosteşti o vorbă
Şi trupul tu alene ţi-l dezbraci,
Deşi aseară ţi-am spus, să nu te-mbraci,
Să-ţi mângâi desăvârşita formă.

Mă las în voia valului de-amor,
Vârtejul iubirii să mă-nghită
Atras mereu de tine în ispită,
Iar pentru pasul tău să fiu covor.

Ştiind  să trezeşti a iubirii dulci fiori,
Îmi aprinzi dorinţe arzătoare
Cu trupul, cu inima dogoritoare,
Şi-mpreună ardem până-n zori.




Vezi mai multe video din divertisment

marți, 20 noiembrie 2012

Ca o cascadă




Ca o cascadă îţi cade părul lung pe umeri
şi îţi mângâie fruntea, ochii şi guriţa…
Hei! Nu e măr, îmi strigi,
când îmi înfig dinţii în umerii tăi,
iar eu râd flămând, 
alunecând cu buzele pe gâtul graţios,
iar pe umerii rotunzi cu mângâieri lacome
şi peste plinul sânilor mi-aleargă
respiraţia grăbită cu aburi calzi, care să te gâdile.
Îţi simt pe buzele lacome freamătul pântecului,
iar in podul palmelor îmi cuibăreşte rotundul feselor,
în timp ce ochii mei ca o lacrimă se preling
de-a lungul coapselor tale prelungi. 
Nu vrei să fi a mea? Te-ntreb răguşit,
Când, tremurând de plăcere,
strâng în braţe trupul tău de zeiţă,
iar părul tău lung ne ascunde de toată lumea bârfitoare…

luni, 19 noiembrie 2012

Frumoaso



Trupul tău e cântecul ce noaptea îl suspin,
Când casa mi-o umpli cu parfumul tău divin,
Eşti harta iubirii, după care eu neobosit căutător
Sap, ca să găsesc al iubirii tale cald izvor.

La fereastra ta luna bate acuma-n noapte,
Ca să asculte şi ea a gurii tale şoapte,
Din căldura ta să fure o scânteie,
Dorindu-se o noapte-n locul tău femeie.

Cu buzele fierbinţi şi faţa-mbujorată
Pe-nserat, te-aştepţi dulce sărutată,
Cu trupul încins de dorinţa ce te arde.

Zâmbeşte luna, când părul peste perne-ţi cade,
Ţi-ar da şi nemurirea ţie pentru-o noapte,
Ca să-i scalzi trupul rece în caldele-ţi păcate...


sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Nocturna serenadă



În care gândurile îşi fac gară,
Suspinând în nopţile de vară,
Aşteptându-te la colţ de stradă.

Când vii tu, le voi lăsa să zboare,
Mânuţa fină lung să ţi-o sărut,
În iubire al tău veşnic recrut
Şi rob să-ţi fiu, cu încântare.

Apoi de mână fără să vorbim,
Spre Antile, Azore să pornim,
Să ne iubim în lumea mare.

Ziua stăm şi ne prăjim la soare,
Iar nopţile, fierbinţi nopţi de amor
Vor stinge nemărginitul dor…

În ceas de taină



Azi hai să ne iubim în ceas de taină,
Aşa cum ştiu să te iubesc doar eu,
Pe rând s-mi fi sclavă şi stăpână,
Iar eu sa-ţi fiu rob amant si zeu.

De cum coboară seara, până-n zori
Să-ţi mângâi trupul cu privirea,
Să-mi fi femeie şi să te-nfiori
Iubindu-ne, noi doi vom ştii ce-i fericirea.
 
Când te mângâi cu mâinile fierbinţi
Patima ce arde-n mine-ţi dăruiesc
Cu buzele flămânde mai puţin cuminţi
Să-ţi ating tot trupul şi să ţi-l iubesc

Şi-ncet să mă strecor acuma-n tine,
Ca să îţi sting nemărginitul dor
Prin mine vei cunoaşte tainele divine
Eliberând a iubirii fierbinte şi uitat izvor.

Iubirea mea toată ţi-o voi dărui,
Suflet, gând, trup, foc ţi le ofer,
Când pasionat, dezlănţuit ne vom iubi
Învăluiţi de patimă, pământ şi cer  

Şi mereu rămânem o singură fiinţă
Ce arde ca o torţă strălucitoare
O inimă, un trup şi o dorinţă
Reflectând în ochi dorinţa arzătoare

vineri, 16 noiembrie 2012

Mi-arunc singurătatea



Mi-arunc singurătatea la margine de viaţă,
Ca să trăim năvalnic chemarea cea flămândă,
  te-ador, cu vina, ca-n fiecare dimineaţă,
Cu privirea să mă arzi  şi-n ultima secundă.         

Iar nopţile şi zilele ne vom cuprinde-n taină,
Dând foc disperării, cât nu ni-s împreună
Şi arunc plictiseala ca pe cea din urma haină,
Dezbrăcaţi şi dornici ne vom iubi sub lună.

Hai să  ne permitem, c-am avea din toate
C-am avea amorul, de strajă între noi,
Voi stinge şi lumina, de-mi spui că nu se poate!
Şi-avem doar iubirea, de veghe între noi…

joi, 15 noiembrie 2012

ca petalele unei imense roze…


de ce ai îmbrăcat rochia roşie
ca inimile celor care te-au iubit?
rochie ce ţi se mulează pe-al tău trup,
lipită strâns de tine ca un lung sărut.
femeile  privesc cam lung în urma ta,
neînţelegând de ce rochia roşie
stă strâns lipită de talie, de tine…
de unde apar şi pliuri, decolteuri?
ce într-un loc anume toate înfloresc
înflăcărate ca roşul trandafir,
mereu fierbând de al iubirii elixir.
trupu-mi tresare ca într-un joc de iele,
privirile mele să-ţi fie bretele,
pentru că vreau ca săruturile mele,
să fie o altă rochie pe tine,
care să te-nfăşoare de la glezne,
coapse, şolduri, talie,
sâni, umeri, braţe
şi-n locul acela atâta de fierbinte
cu mii şi mii de pliuri adunate
ca petalele unei imense roze…

 

miercuri, 14 noiembrie 2012

Curriculum vitae




Subsemnatul George Săn2,
Făcut de Gheorghiţă Rădoi,
Când i s-a pus pata
Pe fata
Baciului Marin Săndoi,
Dar înscris la primărie
Fără act de cununie
De la tata şi mama mea,
Că pe atunci se mai putea,
Doar voia şi primarul
Darul
De la ei
Părinţii mei.
Care m-au învăţat,
Să trăiesc fără păcat,
Femeile să le iubesc,
Să le respect şi îndrăgesc,
Să le cânt în poezii
Zilele ce le-aş trăi.
De griji mereu să le feresc
Să simtă că le ocrotesc.
Iar atunci când vremea vine,
Din mulţime am să te aleg pe tine
Fata mea frumoasă
Şi ochioasă,
Să te iubesc, să mă iubeşti,
Lângă mine să trăieşti.
Iar când o fi timpul şi noi doi
Vom face pe Georgia Săn2
O fată cum ne place
Să trăim toţi trei în pace.


Avem timp pentru toate - (Octavian Paler)


Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stânga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am învăţatunele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am învăţatca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am învăţat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am învăţat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am învăţat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am învăţat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am învăţat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am învăţat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am învăţatca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am învăţat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am învăţatca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am învăţat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am învăţatca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am învăţat ca atunci cand sunt suparata am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rău
Am învăţat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am învăţat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am învăţat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am învăţatca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am învăţat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am învăţat ca trecutul si circumstanţele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am învăţat ca, daca doi oameni se cearta, nu înseamnă ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeşte ca se iubesc.
Am învăţat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am învăţat ca doi oameni pot privi acelaşi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am învăţat ca indiferent de consecinţe
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am învăţat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am învăţatca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am învăţat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am învăţat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu răni oamenii si a-ti susţine părerile.
Am învăţat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit…

luni, 12 noiembrie 2012

Curbe, doruri şi dorinţe




Par(ad)isul merită o liturghie…
(Henric al IV-lea)

Te mângâi pe fiecare curbă,
Ce lin coboară sau se urcă.
Le urmăresc cum se desfac,
Cum se adună
În piscuri
Sau în văi adânci,
Sărut aprins trupul tău de zână
Pe albul cast, ce nu-mi pune pricină,
Când   la el mă cheamă
Fără prejudecăţi sau teamă,
Patimi, iubiri ori gelozii.
Femeile cu ciudă privesc
După tine,
Când cu mine
Pe stradă ne zâmbim ori îţi zâmbesc
Şi ne plimbăm ţinându-ne de mână
De şapte ori pe săptămână…
Iar după ce seara lin coboară
Acum în miez torid de vară,
Retraşi în dormitor,
M-aplec spre tine cu pătimaş amor,
Să-mi sting pasionatul dor.
Dorul de tine, dorul de iubire
Ce cuprinde nopţile-n neştire
Pătimaş şi cu nestăpânire,
Să te iubesc pe tine
Şi-al tău trup fără stăvilire.
Braţe moi, rotunde-s primitoare,
Şoldurile-s largi copleşitoare,
Sâni tari, bogaţi, rotunzi, ameţitori
Şoldurile-s largi, paşii provocători
Iubindu-ne nu simt că trece timpul,
Nici că-mi schimb şi anotimpul
În pas domol, mai rar galop
Sfâşiat de doruri, ca-n potop
Ţi-admir din inimă al tău trup,
De el privirile cu greu le rup.
Viaţa întreagă am să te iubesc,
Iar trupul mereu am să ţi-l doresc.
Şi am să te admir, cât am să trăiesc…

duminică, 11 noiembrie 2012

De-ai fi



Te privesc vrăjit şi te admir întruna,
Frumoasă eşti şi veşnic însetata,
De iubire mereu înfometată,
Pătimaşă ca soarele sau luna.
 
De-ai fi chitară, ţi-aş fi compozitor,
De-ai fi tu iolă , în vânt m-aş transforma,
Ca să vin eu noaptea la tine pe sofa
Şi să-mi sting dorul în noaptea de amor.

Numai pe mine tu veşnic mă iubeşti
Şi ca o fragă să te laşi culeasă
Cu trupul tare, albă şi frumoasă.

Când buzele tu de mine le lipeşti,
Rana din inimă, acum, dispare
Şi iar iubirea-mi înfloreşte ca o floare.

Doamne de ce mă doare iară?



Doamne de ce mă tot doare iară?
Prăpastia deschisă între noi.
C-aş fugi acum până la gară,
Să iau biletul dus, nu înapoi…

Trenul ce m-aşteaptă azi pe şine
Pe mine singurul lui pasager,
Ce fug de răul vieţii fără tine,
Că vreau să uit, dar tot am să te cer.

Şi în visurile mele toate
Tot ce mai am pe lume ai fost tu.
De ce toate gările-s blocate?
Iar pe trenuri, acuma scrie, nu!

Doamne de ce mă tot doare iară?
În prezent, în trecut şi-n al meu vers.
Cât aş vrea să-mi cumpăr azi o gară,
Cu trenuri numai într-un singur sens…

Dar astăzi gările sunt demolate
Şi drumurile au ajuns poteci,
Iar tu cea din visurile-mi toate,
Nu-mi spune c-ai venit, doar ca să pleci…

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Zboară inimă



Zboară inimă, zboară,
Zboară dincolo de zare,
Zboară ca gândul,
Că te aşteptă cineva care
Are inima frântă
De cineva
Şi-aşteaptă o mângâiere
De la tine.
Dar când ajunge
Inima mea,
Te rog,
Ascult-o
Şi sărut-o,
Să uite că-i singură
Aici pe pământ…
Tu oferă-i fericire
Şi păstreaz-o la tine,
Dar fereşte-o atent
De o singurătate-n doi…

joi, 8 noiembrie 2012

Zburătorul



Sunt zburătorul orelor târzii din noapte
Şi la fereastră în fiecare seară-ţi bat,
Ca încet să mă strecor la tine în pat,
Să te ademenesc cu mii şi mii de şoapte.

Cu sărutări pe trupul tău îmi fac cărare,
Atingând uşor prin locuri delicate,
Nu tuturor privitorilor autorizate,
Când lacom eu caut gura ta strălucitoare.

Deodată un vânt năprasnic vine,
E soţul tău ce la miezul nopţii s-a trezit,
Pentru cinstea ta pe geam fuga am sărit
Şi în grabă mi-am uitat geaca la tine.



duminică, 4 noiembrie 2012

În braţele tale mă pierd



În noaptea asta vom trăi clipe de plăcere
La lumina lunii, sub stele ce strălucesc
Pe cerul negru, nestemate giuvaere,
Iar in zori cu şoapte răguşite am să te trezesc.

Petale voi presăra pe albul aşternut,
Să simt numai parfumul tău, că mă îmbată,
Invitându-mă să o iau de la început,
Când extazul te-nvăluie pe tine toată.

Buzele-mi ating uşor fineţea pilelii tale 
Şi mângâi buzele, pe care mi le-ntinzi,
Îţi sorb privirea, parfumul şi culoarea,
Iar cu freamătul tău dorinţa-n mine o aprinzi.   

Mereu să-ţi gust nectarul dulce, care mi-l oferi,
Lacomă mă-ndemni să te alint, sa te dezmierd,
Pătimaşe mângâieri, tu iar să mi le ceri,
Când sărutându-te, în braţele tale mă pierd