Persoane interesate

joi, 15 noiembrie 2012

ca petalele unei imense roze…

video

de ce ai îmbrăcat rochia roşie
ca inimile celor care te-au iubit?
rochie ce ţi se mulează pe-al tău trup,
lipită strâns de tine ca un lung sărut.
femeile  privesc cam lung în urma ta,
neînţelegând de ce rochia roşie
stă strâns lipită de talie, de tine…
de unde apar şi pliuri, decolteuri?
ce într-un loc anume toate înfloresc
înflăcărate ca roşul trandafir,
mereu fierbând de al iubirii elixir.
trupu-mi tresare ca într-un joc de iele,
privirile mele să-ţi fie bretele,
pentru că vreau ca săruturile mele,
să fie o altă rochie pe tine,
care să te-nfăşoare de la glezne,
coapse, şolduri, talie,
sâni, umeri, braţe
şi-n locul acela atâta de fierbinte
cu mii şi mii de pliuri adunate
ca petalele unei imense roze…

 

Un comentariu:

  1. FEMEIA DE STICLĂ

    Acum ştiu femeie de sticlă
    Te-am învins.
    Mă atrăgea vinul coapselor tale,
    Focul de sânge al cărnii,
    Laptele frumuseţii
    ascunse sub piele,
    Vibraţia blând rotundă
    a aerului din formele tale,
    Mierea din păr.

    Acum ştiu femeie de sticlă
    E de ajuns
    să pui toate acestea la loc,
    E suficientă jertfa
    acestor daruri către Dumnezeu
    care te-a creat din foc,
    vin şi lapte
    Aer şi miere

    Şi-atunci rămîi goală,
    goală de tot
    În smalţul sticlos al formelor tale,
    Femeie de sticlă
    în care dansează acum
    Jumătatea geamănă
    a sufletului meu.
    Abia azi
    mă-ndrăgostesc cu adevărat!
    Abia acum ştiu femeie de sticlă

    Cine eşti,
    Cine sunt,
    Cine am fost
    La început de Lume
    În sfera Paradisului
    În Nume.

    Din vol. "VOI TRAI...CLIPA", de R.E.L.

    RăspundețiȘtergere