Persoane interesate

miercuri, 14 noiembrie 2012

Avem timp pentru toate - (Octavian Paler)


Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stânga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am învăţatunele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am învăţatca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am învăţat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am învăţat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am învăţat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am învăţat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am învăţat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am învăţat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am învăţatca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am învăţat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am învăţatca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am învăţat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am învăţatca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am învăţat ca atunci cand sunt suparata am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rău
Am învăţat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am învăţat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am învăţat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am învăţatca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am învăţat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am învăţat ca trecutul si circumstanţele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am învăţat ca, daca doi oameni se cearta, nu înseamnă ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeşte ca se iubesc.
Am învăţat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am învăţat ca doi oameni pot privi acelaşi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am învăţat ca indiferent de consecinţe
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am învăţat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am învăţatca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am învăţat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am învăţat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu răni oamenii si a-ti susţine părerile.
Am învăţat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit…

Un comentariu:

  1. UNDE?

    M-am întrebat de atâtea ori,
    unde se duce,
    unde dispare
    ceea ce am auzit,
    când nu însemn
    ceea ce am auzit?

    A răspunde –
    în uitare
    este prea eliptic
    şi prea complicat.

    Dar ce e uitarea,
    cea care înghite tot
    ce nu e adăpostit
    în cuvinte?

    Ce este prăpastia
    deasupra căreia
    verbul a trăi
    se lasă suspendat
    de verbul a scrie
    iar lumea însăşi
    devine o poveste
    care aşteaptă
    să fie citită
    cuvânt de cuvânt?

    O poveste scrisă
    cu greu,
    literă de literă
    şi silabă de silabă,

    la sfârşitul căreia
    aşteaptă,
    ameninţătoare
    asemenea sfinxului,
    întrebarea:
    Unde dispare,
    unde se duce
    ceea ce nu e scris,
    trăit fiind?

    Dar ceea ce nu e nici trăit?

    Din volumul HAOS, de R.E.L.

    RăspundețiȘtergere