Persoane interesate

joi, 6 decembrie 2012

Miezul nopţii



Aşteptăm acuma miezul nopţii
Pentru a ne iubi mai mult ca ieri
Cu multe, multe, lungi îmbrăţişări,
Până apar zorii dimineţii.

Luna îşi va revărsa lumină
Peste ale noastre trupuri goale,
Cu forme frumoase, sculpturale,
Muzica ne cântă în surdină.

Îndelung, eu  te voi săruta,
Apoi, strâns de tine mă lipesc,
Cu patimă am să te iubesc
Şi cu şoapte te voi alinta,

Iubită, amantă şi soţie
Totul pentru mine tu să fi,
Numai pe tine te voi mai iubi,
Fericirea mea a ta să fie.

Şi-n loc de bună dimineaţa
În zori îţi voi oferi o floare,
Limpede să îţi fie faţa
La primele raze de soare.

3 comentarii:

  1. Versurile,muzica si clipul ma fac sa-mi pun intrebarea,e vis sau realitate ?
    .....si sa-mi imaginez visul devenind realitate !
    Ma inchin in fata poetului, omului si doctorului care ca nimeni altul stie sa trateze sufletul femeii !

    RăspundețiȘtergere

  2. CREAŢIE

    Culeg în taină viu parfum din flori,
    fur după ploaie de la curcubeu culori,
    le-amestec mai apoi la întâmplare
    şi ţes din ele, chipuri de femeie floare!

    În loc de braţe, eu i-am dăruit liane,
    să te îmbrăţişeze când ţi-e dorul mare!
    Iar buzele-i flămânde din petale mac,
    pecete de iubire, pe veci să te împac!

    Un suflu din blândul Zefir i-am plăsmuit
    şi coapse fremătânde, aşa cum ţi-ai dorit!
    Icoana ei, smerit, s-o porţi mereu în gând,
    cu-albastrul ochiului, ce te priveşte blând!

    Va fi pe veci, leagănul viu al pruncilor
    şi cerul tău albastru, fără nici un nor!
    Aşa am plăsmuit, dar nu la întâmplare
    chip de soţie, chip de femeie floare!

    RăspundețiȘtergere