(după un cântec popular din Tilişca-Sibiu)
Foaie verde flori mărunte
Fain îi vara pe la munte,
Da’ mai vine câte-o ploaie,
De şi ţundra ţi-o înmoaie,
C-o dai dracului de oaie,
Şi pe baciul Nicolae…
Că de ani mă ţine aşa
Slugă sus la stâna sa…
Că de mult aş tot pleca,
De-ar fi singur, nu cu ea.
Da-i nevasta lui frumoasă,
Din icoană, parcă-i scoasă
Fain îi vara pe la munte,
Da’ mai vine câte-o ploaie,
De şi ţundra ţi-o înmoaie,
C-o dai dracului de oaie,
Şi pe baciul Nicolae…
Că de ani mă ţine aşa
Slugă sus la stâna sa…
Că de mult aş tot pleca,
De-ar fi singur, nu cu ea.
Da-i nevasta lui frumoasă,
Din icoană, parcă-i scoasă
Şi-mpreună asta vor,
Să fiu slugă-n strunga lor.
Ei nu mă lasă nici să dorm,
Că ziua-s slugă, noaptea domn.
Baciu-o ia pe arătură
Şi doarme cu sticla-n gură.
Tony nu mai ai ce face,
Că nevasta lui te place
Şi nici dracul nu desface,
Ce muierea-ţi poate face…
Să fiu slugă-n strunga lor.
Ei nu mă lasă nici să dorm,
Că ziua-s slugă, noaptea domn.
Baciu-o ia pe arătură
Şi doarme cu sticla-n gură.
Tony nu mai ai ce face,
Că nevasta lui te place
Şi nici dracul nu desface,
Ce muierea-ţi poate face…
Slugă stau … la toate-s bun.
In aceste momente deosebite, iti multumesc pentru minunata impletire a cantecului sensibilitatii si DORULUI de locurile natale......
RăspundețiȘtergereCRACIUN FERICIT,SANATATE,SUCCES IAR ANUL CE VA VENI SA-TI IMPLINEASCA SI CEL MAI TAINIC VIS !
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDor - cel mai frumos cuvant romanesc. Si ca sa nu ma abat de la subiectul "Ciobanească", al domnului A.Klein - pentru care il felicit - da, glasul doamnei Lucretia Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat de pâlcuri albe de oi păstorite de ciobani doinitori din fluier, frunză, glas, bucium ... şi încă alte instrumente arhaice cu care au cântat prin munţi, în urma turmelor veacuri după veacuri. Doamna Lucretia Ciobanu revarsă în cântec povestea crestelor munţilor, pădurilor, ciobanilor, cu norii de oi urcând prin iarba scurtă şi grasă a culmilor şi le dă înapoi fermecate de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstoreşti care să răsune într-un chip mai fermecător ca cele ale doamnei munţilor sibieni, care va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! Dorul de tara si de neam doare si va cred stimate domn. Pline de dor sunt cantecele noastre populare, de la cele din Banat pana la cele din Ardeal,- pentru ca eu sunt din partea locului - toate impresioneaza pana la lacrimi. Am intalnit in drumurile mele, chiar si peste oceane romani care plang atunci cand vorbesc despre locul unde au vazut lumina zilei. Vă doresc linişte si pace în suflet şi să veniţi când aveţi posibilitate să revedeţi locul in care v-aţi născut, părinţii şi pe cei dragi care au rămas în ţară. Acum vă rog să căutaţi în sacul lui Moş Crăciun şi veţi găsi ce-i mai bun, o ghirlandă de iubire, globuri mari de fericire, o steluţă de noroc şi toţi cei dragi la un loc. Crăciun Fericit!
ȘtergereSuperb, stimate domnule Anton Klein! Folclor impletit cu tradiţţie...
RăspundețiȘtergereAm vazut ca va place Nicolae Furdui Iancu si cu permisiunea dvs: Ciobănaş cu trei sute de oi...
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/nicolae-furdui-iancu-ciobanas-cu-trei-sute-de-oi
Carpaţii noştri au deasupra lor vântul tăiat de vârfurile brazilor şi de cântecele doamnei munţilor, Lucreţia Ciobanu, artistă fără seamăn a masivilor Sibiului.
An după an sărbătorile de iarnă cuprind întreg pământul cu frumseţea
şi vraja lor reamintind omenirii dragostea Creatorului pentru toţi
copiii Săi. Vă doresc multă sănătate şi putere de muncă, am observat că nu aţi uitat uitaţi originile şi tradiţiile. Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice de sărbătoare să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurii. Craciun Fericit!