Persoane interesate

duminică, 11 noiembrie 2012

De-ai fi



Te privesc vrăjit şi te admir întruna,
Frumoasă eşti şi veşnic însetata,
De iubire mereu înfometată,
Pătimaşă ca soarele sau luna.
 
De-ai fi chitară, ţi-aş fi compozitor,
De-ai fi tu iolă , în vânt m-aş transforma,
Ca să vin eu noaptea la tine pe sofa
Şi să-mi sting dorul în noaptea de amor.

Numai pe mine tu veşnic mă iubeşti
Şi ca o fragă să te laşi culeasă
Cu trupul tare, albă şi frumoasă.

Când buzele tu de mine le lipeşti,
Rana din inimă, acum, dispare
Şi iar iubirea-mi înfloreşte ca o floare.

Un comentariu:

  1. CE BINE CA ESTI
    de Nechita Stanescu

    E o întâmplare a fiintei mele
    si atunci fericirea dinlauntrul meu
    e mai puternica decât mine, decât oasele mele,
    pe care mi le scrisnesti intr-o imbratisare
    mereu dureroasa, minunata mereu.

    Să stam de vorba, să vorbim, să spunem cuvinte
    lungi, sticloase, ca niste dalti ce despart
    fluviul rece în delta fierbinte,
    ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

    Du-mă, fericire, în sus, si izbeste-mi
    timpla de stele, până când
    lumea mea prelunga si în nesfirsire
    se face coloana sau altceva
    mult mai inalt si mult mai curând.

    Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
    Doua cântece diferite, lovindu-se amestecindu-se,
    doua culori ce nu s-au văzut niciodata,
    una foarte de jos, intoarsa spre pământ,
    una foarte de sus, aproape rupta
    în infrigurata, neasemuita lupta
    a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.

    RăspundețiȘtergere