Doamne de ce mă tot doare iară?
Prăpastia deschisă între noi.
C-aş fugi acum până la gară,
Să iau biletul dus, nu înapoi…
Trenul ce m-aşteaptă azi pe şine
Pe mine singurul lui pasager,
Ce fug de răul vieţii fără tine,
Că vreau să uit, dar tot am să te cer.
Şi în visurile mele toate
Tot ce mai am pe lume ai fost tu.
De ce toate gările-s blocate?
Iar pe trenuri, acuma scrie, nu!
Doamne de ce mă tot doare iară?
În prezent, în trecut şi-n al meu vers.
Cât aş vrea să-mi cumpăr azi o gară,
Cu trenuri numai într-un singur sens…
Dar astăzi gările sunt demolate
Şi drumurile au ajuns poteci,
Iar tu cea din visurile-mi toate,
Nu-mi spune c-ai venit, doar ca să pleci…
Prăpastia deschisă între noi.
C-aş fugi acum până la gară,
Să iau biletul dus, nu înapoi…
Trenul ce m-aşteaptă azi pe şine
Pe mine singurul lui pasager,
Ce fug de răul vieţii fără tine,
Că vreau să uit, dar tot am să te cer.
Şi în visurile mele toate
Tot ce mai am pe lume ai fost tu.
De ce toate gările-s blocate?
Iar pe trenuri, acuma scrie, nu!
Doamne de ce mă tot doare iară?
În prezent, în trecut şi-n al meu vers.
Cât aş vrea să-mi cumpăr azi o gară,
Cu trenuri numai într-un singur sens…
Dar astăzi gările sunt demolate
Şi drumurile au ajuns poteci,
Iar tu cea din visurile-mi toate,
Nu-mi spune c-ai venit, doar ca să pleci…
TOAMNA CU DOR
RăspundețiȘtergerede Romeo Morari
Miroase inc-a toamna dezmatata
aceste ganduri calde cand iti scriu.
Nici tu nu vii, nici nu ma lasi sa viu...
te mai stiu oare, cea adevarata?...
Rememorez, ma zbat intre extreme,
Ma tem de vorbe, le rostesc precaut
Si-apoi pornesc din nou ca sa te caut...
Da, te astept iubito, nu te teme.
Miroase inc-a pajisti prin artere,
A fan cosit si-a-nvaluiri de ape...
Miroase-a clipa cand erai aproape...
Cat te iubesc!
Iar restul e tacere...
Nu-ti dau inima inapoi
RăspundețiȘtergereSi nici dorul nu ti-l dau,
Le pastrez pentru amandoi
S-am sa vad eu ce-ti mai iau.