Şi voi simţi cum va-ncerca să zboare,
Trupul tău frumos ca şi o floare
Parfumată, dulce, purtând o cunună.
Trupul tău frumos ca şi o floare
Parfumată, dulce, purtând o cunună.
Albul pielii ţi-l voi adora în noapte
Şi buzele-mi aprinse ţi-l sărută,
Tu arată-mi calea cea mai scurtă,
Ca trupurile noastre să se-nfrupte.
Mâinile prin văi, vor să coboare
Necontenit. Odihnă doar pe şolduri
Când ars de patimi, voi găsi răcoare.
Şi buzele-mi aprinse ţi-l sărută,
Tu arată-mi calea cea mai scurtă,
Ca trupurile noastre să se-nfrupte.
Mâinile prin văi, vor să coboare
Necontenit. Odihnă doar pe şolduri
Când ars de patimi, voi găsi răcoare.
Şi iscodind a tale adăposturi,
Voi reuşi încet să intru în cetate,
Rupând porţile tale ferecate.
Voi reuşi încet să intru în cetate,
Rupând porţile tale ferecate.
Iata poezia, adevarata, poezie de dragoste, versuri ale poetului Anton Klein si ale altor poeţi care au înţeles acest sentimen, iubirea, care este un sărut furat, un zâmbet inocent, o îmbrăţişare pătimaşă.
RăspundețiȘtergere