Persoane interesate

vineri, 23 noiembrie 2012

Jocuri de cuvinte, dar nu chiar…




Pentru că de-acuma sunt convins, că te iubesc
Şi  pentru noaptea pătimaşă îţi zâmbesc   
Şi pentru mângâieri şi pentru şoapte
Şi pentru privirile din zori,
Şi pentru sărutul, când din pat cobori.
Şi pentru dulceaţa buzelor tale
Care mă-nvăluie necontenit
Şi pentru tot ce faci sau tot ce spui,
Acuma îţi zâmbesc şi mulţumesc,
Iar la sfârşit,
Nu vreau prea mult,
Un sărut, sau două… dar pe tine iarăşi negreşit…

Credeam că iubirea înseamnă o condamnare, o condamnare la suferinţa, la nesiguranţă, la nisipuri mişcătoare.
Dar datorita ţie am descoperit că a te îndrăgosti e la fel ca şi cum te-ai trezi, pentru a trăi din nou.
De când te-am cunoscut pe tine, sunt fericit…
Eram însetat, tu mi-ai dat apa.
Eram înfometat, tu mi-ai dat hrana.
Eram la pământ, tu mi-ai dat aripi.
Tu mi-ai dat şi mi-ai oferit tot ce ai avut mai bun, mai curat, mai pur, iar eu am luat totul, am luat totul cu lăcomie, am luat totul cu ambele mâini.
Ştiu că la rândul meu îţi voi oferi şi eu la fel la fel de mult, dar îţi voi oferi cu toată iubirea, cu toată dăruirea mea…

Un comentariu:

  1. Ana Blandiana - Numai iubirea

    Numai iubirea dintre parinti si copii
    E samânta.
    Iubitul meu, esti fiul meu,
    De-aici rasare totul.
    Ce nu se poate distruge
    Aluneca între parinti si copii.
    Nu-ti stinge auzul
    Cu legile lumii acesteia,
    Întreg universul atârna
    În firul de sânge care ne leaga pe noi
    Ca o taina curata.
    Tu apleaca-te doar si, copilareste,
    Saruta-ma pe gura, tata.

    RăspundețiȘtergere